marți, 24 decembrie 2013

#6482...

Ai vrea să te urci pe cel mai înalt munte şi să îi şopteşti vântului să ţi-l aducă mai aproape. Ai vrea să alergi până la mare să rogi valurile să îi cânte dragostea ta. Ai vrea să ajungi cu paşi mici şi precauţi până la marginea unui canion şi să îţi declari toată iubirea în strigăte adânci,iar ecoului să îi ordoni să le poarte până el. Ai vrea să îţi chinui trupul până în cel mai fierbinte deşert şi să îi spui nisipului să treacă gingaş şi prin părul lui. Ai vrea să înoţi în cel mai curat râu şi să îl rogi să aibă grijă ca şi sufletul lui să rămână mereu la fel de curat.
pentru C.T. ,care a fost inspiratia mea,la ce consider eu,cel mai frumos lucru pe care l-am scris vreodata

duminică, 15 decembrie 2013

Vis sau ambitie?

Toti visam,mai mult sau mai putin. Unele sunt ambitii ,numite visuri din dorinta de a nu parea atat de serios ? Sau e o forta interioara ce trage de copilaria noastra cat mai mult cu putinta ?
Pe masura ce cresc,imi dau seama care e linia subtire intre vis si ambitie. Visul meu sa imi iau liber de la viata o luna,poate doua,si sa plec sa vad ce are lumea mai bun de oferit.Ambitia mea ? Sa-mi implinesc visul.Visul il am de mica,l-am conturat cate putin odata cu experienta in tot ce inseamna a calatori..si a visa,si mi-am dat seama ca nu vreau sa mai trebuiasca sa dorm ca sa il traiesc.Vreau sa-mi traiesc visul cu ochii deschisi,iar atunci cand dorm sa-mi visez orasul de acasa,si oamenii la care ma intorc. Ambitia..aici e mai greu.Ambitia mea e sa-mi implinesc visul.Si apoi,sa reusesc sa lucrez ce-mi place,si sa imi placa ce lucrez. Pe langa asta,sa ma pot intretine din lucrul meu,sau emanciparea.Iar ambitia s-a constituit de-a lungul anilor,de asemenea,dar intr-o alta maniera. S-a constiuit in sensul in care am iesit din lumea roz a copiilor,a jucariilor si a mamei care ma tinea de mana cand faceam primii pasi. Mama inca ma tine de mana,la fel si tata,dar la figurat. Pasii mei s-au marit,si nu mai invat sa umblu,ci invat sa traiesc si invat cine sunt. Viata devine intr-adevar mai grea,dar cred ca atunci cand lucrurile devin mai usoare,in loc sa devina mai grele,undeva ai gresit. Gandeste-te putin la asta. :)
Am visuri mari,poate atat de mari incat ma depasesc,dar asta inseamna ca trebuie sa cresc eu atat de mare incat sa le pot cuprinde ,si in felul asta sa le intrec dar nu sa trec pe langa ele.Sa le intrec,iar atunci cand sunt in fata lor,sa ma intorc si sa le prind cu toata fiinta mea,pentru ca apoi sa pot sa ma concentrez pe ambitia mea.Unele visuri le voi implini odata cu ambitia,pentru ca necesita timp,si nu as putea altfel decat pe parcursul acestuia.
Dar ce inseamna un "vis mare" ? Visul meu e mare pentru mine si poate pare o nebunie pentru altii,dar inca o data : Ce e normal pentru paianjen,e haos pentru musca.
Poate altii au visuri la fel de mari ca ale mele,si eu le vad ceva atat de mic si neinsemnat,asa ca nu cred ca dificultatea unei dorinte consituie marimea ei,ci cat de mult ravnesti la implinirea ei.

miercuri, 11 decembrie 2013

Complementare

Stii de ce imi place mie sa plang ? Si sa trec prin momente grele ?Pentru ca ma scot din monotonie.Fara nici o tendinta de persoana depresiva sau „emo”. Ci pur si simplu..imi place sa mai am si momente grele pentru ca viata e formata din momente bune si rele,si trebuie la fructificam pe toate,nu ?
Nu sunt o persoana fericita,si nu sunt nici o persoana trista,sunt doar pe linia de plutire,si e mai rau decat ar putea sa para.
Esti nimic.Esti bine ?Da.Esti fericita ? Nu sunt suparata.Dar esti fericita ? Presupun ca da.
Nu esti fericita,esti ok.Si ok inseamna exact mortala asta linie de plutire,oscilezi intre bine si rau si astepti sa se intample ceva in oricare din sensuri doar ca sa scapi de linia asta de plutire.
Mai bine zis linie de monotonie.Nu-i nimic rau,dar nici nimic super mega bine.
Poate imi mai place sa am probleme de genul pentru ca atunci cand scap de ele,linia de plutire imi pare fericirea cautata. Dar e doar normalitatea.
Fericirea am intalnit-o rar dar s-a manifestat cum trebuia.Am trait-o la apogeu,pana s-a epuziat,si apoi am ajuns inapoi la linia de plutire.
Cum ? Poate am tras prea mult de fericire,sau poate prea putin,caci nu-mi explic cum a tinut atat de putin ceva ce speram sa fie permanent.
Poate fercirea nu e facuta sa fie permanenta,poate asa e ea,trecatoare. Poate doar sa iti aminteasca de existenta ei,sa nu uiti ca exista si ca e scopul vietii tale de muritor.
Si atunci tristestea ? Problemele ? Sunt doar motive pentru a-ti induce starea de bine pe linia de plutire,sa nu iti dai seama pentru o perioada ca de fapt fericirea ce o cauti tu e putin mai sus.
Haide,inca un pic,sari inca putin..Asa..ai atins-o,insa doar pentru o secunda,sa stii cum e,sa o ravnesti mai mult cand iti amintesti ce buna e.

Pana atunci cladeste o scara sa ajungi mai bine.

luni, 19 august 2013

Azi sunt hater declarat.

No bun,deci poate am dormit eu numa 3-4 ore si presimt ca azi o sa am o zi proastă ca ieri m-am distrat si aşa,da' de la 7:10 am observat ca is foarte frustrată si de la 3:30-4:00 ca mă ia cu depresii de la oboseală (postul anterior,gen)si prea mult gândit. ( strică,uneori,nu mai gândiţi atât mai ales voi ăştia cu creierele si aşa suprasolicitate de la a respira). Si cred ca m-au apucat nervii astia de vineri cand tot vroiam sa bat pe cineva dar am zis ca nu mă apuc de ţărănisme din astea pentru nişte reduse. Nu ar fi fost corect faţă de ele. Şi chiar am impresia ca unele pi2de îşi vad iubiţii ca pe nişte dildouri cu bani care prezintă in oraş si plâng cu ele la filme siropoase. Staţi liniştite,nici pentru ei nu însemnaţi mai mult. Centura Zalăului parcă trece prin centru ca acolo va afişaţi toate. Si măcar voi îi pupati pe gura,if you know what I mean. Deci da ,pana mea,azi is hater declarat. Calmati-va ţâţele alea publice si bagati figurile in caietul de geometrie. Pa.

Final

Îţi dai seama de tot felul de lucruri pe parcursul timpului,cand nu ai ce face si te laşi purtat de ganduri,sau inainte sa dormi cand îţi vin in cap cele mai random lucruri. Ca de exemplu ca e de ajuns sa fii invizibil pentru o persoana sa simţi ca s-a tras cortina si tragicomedia asta de prost gust in care încercai sa îţi păstrezi rolul trebuie sa ia sfarsit. Dar cum pui punct unei propoziţii interogative ? Ai zis ca de azi e gata,nu mai suni si nu mai dai semne dw viaţa,eşti la dietă si singurul lucru pe care nu îl ai voie e el. Si aştepţi sa vezi daca îşi da seama sau doar tu numeri orele care au trecut de cand aţi vorbit ultima data. Aşa ca esti la dieta asta momentan,aştepti sa vezi  dacă suna..ceea ce e foarte puţin probabil si foarte frustrant atunci cand ti-ai da si o mână pentru el si el aleargă cai verzi pe pereţi maro. Dar asta faci si tu,aşa ca ..sunteţi in aceeaşi situaţie si poate nici tu nu vezi altceva.  Meh,de aia nu vreau sa mai fiu o persoana care se ataşează atât de profund de altii. Si cand chiar va merită,o sa fiu prea distrusă de lumea asta deampulea. Si nu o sa imi mai pese. Ca dragostea asta e tare roz si frumi ..da' întreabă pe cineva care e in locul meu de cand s-a născut sa vezi ca orice lucru are doua feţe. Iubirea e complicata. E greu. Si naspa. Si vreau sa nu imi mai pese de nimeni degeaba si numai sa imi fac rău. Punct si pa.

marți, 2 iulie 2013

Ma "chinuie" talentul


Si uite asa pot sta doua suflete pereche unul langa altul fara sa se gaseasca.
Atat de aproape unul de altul incat cu o miscare sunt gata sa se loveasca.
Alteori se cauta incontinuu peste orase ,judete si in final pe bolta cereasca.
Tanjesc atat de tare unul dupa altul incat incet-incet ajung sa cerseasca.

Cui ? Ce ? Mai stai putin pe-aici,pe planeta Pamant si-ai sa vezi
Nu toate povestile frumoase sunt spuse ca sa le crezi.
Poti cauta motive,poti spera dar tot visezi
Si apoi vine ziua in care nu mai vrei si cedezi
Usor,incet dar sigur se innegreste un suflet vergur

Women - the begginings..


Daca ai sta sa observi si numai cinci minute lumea din jurul tau,ai fi dezamagit sa observi cat de vagi sunt diferentele intre oameni.Poti sa studiezi o persoana ca sa cunosti alte trei la fel de bine.Exista anumite femei ce isi deschid mai repede picioarele decat mintea,si invers.De asemenea,exista femei care sunt mai deschise decat aripile unei pasari in zbor,dar asta nu pentru ca vor,ci pentru ca sunt atat de banale incat dintr-o conversatie de cel mult doua minute cu una dintre ele,le poti ghici viitorul,trecutul,prezentul,felul de-a fi,si poti sa le stii toate punctele sensibile.Cu alte cuvinte,nu trebuie sa fii magician cu diploma sa vrajesti o astfel de femeie in asa fel incat sa se trezeasca a doua zi la tine in pat, simtindu-se spintecata in doua,doar ca nu de un fierastrau.Insa pe langa aceste anoste fiinte,injust incluse in categoria femei,exista si alte tipuri de persoane de sex feminin,datorita carora se spune ca suntem venite de pe marte.As putea fi socotita ca o frustrata,dar in nici un caz ca o feminista.Doar aceste versiuni schilodite ale unei femei vor spune ca toti barbatii vor acelasi lucru si ca nici unul dintre ei nu este in stare sa te scoata la o intalnire de vis inainte de a incerca sa rupa salteaua cu tine.Treziti-va.In momentul in care piesa de imbracaminte ce cu greu se poate numi fusta,e deja prea sus,si barbatul cu chef de distractie te vede aplecandu-te lasciv,plina de alcool in sange si cu ganduri nebune,cum ati dori ca primul gand sa ii fie sa va scoata in oras la o sueta ? Degeaba,aceste imitatii nereusite ale femeii vor avea mereu acest mod pueril si recalcitrant de gandire,si mereu vor sustine ca au dreptate,asa ca sa le lasam deoparte,deoarece a scrie despre ele este nu doar o pierdere de timp,ci o crima impotriva scrisului in sine...
Asadar FEMEIA.Ca idee de inceput : femeia nu este ceva ce trebuie inteles,deoarece este la fel cum ai incerca sa divizi un atom cu mainile goale,imposibil.
Dar prin legile logicii,o definite este incorecta in momentul in care contine o negatie,asa ca nu voi putea spune ce NU este femeia,ci va trebui sa sintetizez ceea ce este.Spun sintetizez,deoarece femeia este un numar infinit de lucruri ,stari s.a.m.d.Desi s-au scris atat de multe despre ea,si unii ar spune ca este deja un cliseu,nu este nici macar pe aproape.Doar ca este mult prea complexa pentru a reusi vreodata,intreaga omenire sa o cuprinda intr-o carte,poezie,sau compunere,sau chiar o enciclopedie.
Nu exista o definitie generala,si probabil daca am incerca sa formam una,ne-ar lua decenii pana sa ajungem la o forma cat de cat simpla,de marimea unui volum de poezii,basme,si romane realiste,imbinate perfect.Femeia este arta si artistul neinteles,dar apreciat.

Franturi I


Si brusc a devenit femeia care in loc de sex zilnic avea nevoie de dragoste.Nu se mai gandea la actul sexual ca la un joc al placerii,ci ca un sentiment intim intre doua persoane.Nu mai trata cu indiferenta placerea aceasta carnala si ,de multe ori,animalica.Isi dorea atingeri senzuale,incarcate de subintelesuri si un zambet cald dupa consumarea amorului.Isi dorea dragoste,pura,curata,fara petele aduse de contemporanitate.Totul este atat de murdar in ziua de astazi,ceea ce pana acum o bucura,ii placea sa fie atat de murdara,atat de rea,incat barbatii plecau mai obositi decat ea din dormitor.Acum insa,se simtea jegoasa,se simtea ea murdara,si simtea nevoia unui dus fierbinte,atat de fierbinte incat sa ii arda un strat de piele impregnat cu jegul in care se tarase cu placere atata timp.Dadu drumul la apa si intra in cabina,statuse asa,gandindu-se cum ar putea sa schimbe ceva ce a construit sa fie asa cum e acum.Apa era fierbinte,clocotea,si pielea ei,rosie ca buzele unei madone,ardea.O durea,dar nu ii pasa.Simtea ca asa se caieste de tot ce facuse pana in ziua respectiva si asta ii dadea o anume placere sado-masochista.Nu mai stia cine e si ce cauta,ea,femeia care trecea pe langa tine si pe langa parfumul scump,simteai ca denota incredere,siguranta.Cum se transforma o persoana din a fi lipsita de scrupule si sentimente,in ceva atat de fragil ?Chiar exista un buton pe care cineva in viata il apasa,si te face sa te schimbi radical si inconstient ?Sa devii dintr-un vultur liber,o pasare de prada,gata sa atace oricand,intr-un copil cersind afectiune..era asa ceva posibil ?Nu credea asta,asa ca sub toata usturimea apei fierbinti isi spuse ca e doar o criza de identitate,ca e obosita si avusese multe pe cap in saptamana ce tocmai trecuse. Dar daca acum,vulturul ia locul copilului ?Si ea ajunge in situatia de a lasa ochii in pamant ,plecand de langa cel pe care il iubea,nu pentru ca vroia,ci pentru ca nu mai depindea de ea.Toata lumea stie ca daca cineva pleaca de langa tine,trebuie sa il lasi sa isi continue drumul,iar daca va veni inapoi,inseamna ca e al tau,daca nu,inseamna ca nu a fost niciodata.Sau poate a fost,dar l-ai impins de atatea ori incat a cedat,si si-a construit un zid pe care mai tarziu nici tu nu puteai sa il darami,desi era construit cu bucatele din tine,mici,multe,si dureroase.Durerea ce tu i-ai cauzat-o a format un intreg batalion de scuze inabordabile si minciuni ce si le spunea ca sa scape de „chestia” aia,ce obisnuia sa o numeasca dragoste.Felicitari,tocmai ai distrus o iubire ce putea sa devina un arbore inalt pana la cer,dar tu i-ai dat foc de la radacina.Cum te simti,vrei un premiu nobel ? Iesise din dus si isi puse un halat alb pe ea.